de Daniel Petolea
Tema comunităţii româneşti din Italia a revenit din nou în atenţia publicului internaţional, şi de această dată tot ca o consecinţă a unui incident care nu onorează imaginea României.
Crima unui român de etnie rromă, a dus la declanşarea unei crize, am putea spune fără precedent. În primele 10 luni ale anului 2007 – de la intrarea României în UE, crima lui Mailat e ultima dintr-un lung şir de crime, violuri sau tâlhării, comise de români pe teritoriul Italiei.
Date statistici demonstrează existenţa unui fenomen infracţional ridicat, în cadrul căruia cetăţenii români – în special cei de etnie rromă – au un rol important. Desigur că, societatea civilă italiană şi mai ales presa, au reacţionat dur la crima produsă. Este de aşteptat ca acest tip de reacţie, iniţiat de italieni, să fie preluat şi în alte ţări, unde România are comunităţi semnificative.
Dezinteres mioritic
Ministrul de Externe este emblematic pentru atitudinea pasivă a autorităţilor de până acum. Atitudinea sa rezervată generează percepţia unei lipse de interes pentru soluţionarea acestei probleme. Poziţia oficialului român reprezintă un aspect care complică mai departe atât imaginea externă a României, cât şi percepţia statului român de către proprii săi cetăţeni.
Declaraţia ministrului Cioroianu în legătură cu cei care produc fapte precum cele din Italia este inadmisibilă pentru un demnitar al unui stat democratic. Practic, printr-o astfel de afirmaţie, venită din partea unui oficial român, tendinţa spre ură şi intoleranţă a italienilor este întreţinută. În plus, lipsa de reacţie a membrilor Cabinetului determină extinderea imaginii negative şi la nivelul Guvernului।
Eşec diplomatic
Chiar dacă a fost vorba despre un „moment de rătăcire”, gafa a fost comisă, iar responsabilitatea ar trebui asumată. Declaraţia de săptămâna trecută referitoare la deportarea infractorilor în
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu