Cinematografia romana

In orice domeniu important, romanul nostru apreciaza mult mai mult ceea ce provine din alta tara in defavoarea produselor mioritice. Asa stau lucrurile si cu cinematografia romaneasca.
Desi se poate lauda cu o importanta istorie a filmului si cu actori foarte buni, se pare ca cinematografia romaneasca straluceste la Cannes, dar intampina dificultati pe plan international.
Aceste dificultati sunt si din punct de vedere financiar- se pare ca aceasta problema nu ocoleste nici un domeniu- dar si din cauza preferintelor romanilor pentru filmele americane.
“Exista un decalaj bizar intre modul in care este perceputa cinematografia romana in strainatate si situatia ei in tara noastra”, a declarat Tudor Giurgiu la Cannes.
Dar sa vedem cum a fost situatia filmului romanesc din trecut pana acum.
In 1960, doua productii romanesti ajung la Cannes: Telegramele, regia Gheorghe Naghi si Aurel Miheles si De dragul printesei, regia Ion Popescu Gopo.
Prima parte a acestei perioade, intre 1961 si 1966 a confirmat valoarea cinematografiei romanesti si a adus multiple recunoasteri pentru regizorii autohtoni.
In 1961 a intrat in competitie Mihai Iacob cu Darclee, iar in 1962, Ion Popescu Gopo cu S-a furat o bomba, iar Ion Bostan participa cu Voronet la sectiunea de scrutmetraj.
In 1963 un singu film a fost prezent la Cannes, Codin, regizat de Henri Colpi.
In 1964, Sergiu Nicolaescu avea sa fie prezent la Cannes pentru prima oara cu scurtmetrajul Memoria trandafirului.
Anul urmator 1965 avea sa aduca un nou premiu important pentru filmul Padurea spanzuratilor, in regia lui Liviu Ciulei.
Ultima prezenta a tarii noastre in competitia oficiala de lungmetraj, pana la Revolutia din decembrie 1989, a avut loc in 1971 prin Animale bolnave, regia Nicolae Breban. De atunci si pana in 1980, Romania avea s amai bifeze o singura participare in 1979, cu Salonul nr.6 al lui Lucian Pintilie.
A urmat vremea filmelor “cultural-educative”, care invatau cum sa parcurga cincinalul in patru ani si jumatate, iar marea parte a produselor aparute atunci erau pentru propaganda. Cine indraznea sa iese din sistem, trebuia sa-si ia gandul de la acest festival de asemenea anvergura.
Dupa 1990 a urmat o perioada de framantari, de cautari din partea regizorilor, scenaristilor si producatorilor romani, concretizata in numai trei prezente la Cannes, toate in competitia oficiala.
Primul avea sa fie Lucian Pintilie cu O vara de neuitat, in 1994. Un an mai tarziu a urmat Mircea Daneliuc cu Senatorul Melcilor, iar in 1996, ultima prezenta din secolul XX la Cannes era bifata de Prea tarziu, regia Lucian Pintilie.
Secolul XXI avea sa inceapa cum nu se putea mai bine pentru romani, cu numeroase premii.
Primul success rasunator a fost in 2004, cand Catalin Mitulescu a castigat Palme d`Or pentru productia scurtmetraj Trafic.
In 2005, Moartea domnului Lazarescu, regizat de Cristi Puiu, a castigat premiul sectiunii Un Certain Regard, Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii, regia Catalin Mitulescu a fost selectionat in cadrul aceleasi sectiuni, iar interpreta principala, Dorotheea Petre, a castiat premiul pentru cea mai buna actrita.
In 2006 Corneliu Porumboiu a primit premiu Camera d`Or pentru A fost sau n-a fost.
In 2007 a venit marele success pentru Cristian Nemescu, carea primit Palme d`Or pentru filmul 4 Luni, 3 saptamani si 2 zile, iar filmul regretatului Cristian Nemescu, California Dreamin se impunea in sectiunea Un Certain Regard.
In 2008, Romania a participat cu scurtmetrajul Megatron, regizat de Marian Crisan, cu Boogie, regia Radu Muntean si cu scurtmetrajul Interior. Premiul Palme D`OR a fost primit de scurtmetrajul Megatron.
In 2009, laurii la Cannes i-a cules din nou Corneliu Puremboiu cu filmul Politist, adejectiv, ce a castigat premiul Un Certain Regard, iar Cristian Mungiu si s-a prezentat proiectul, Amintiri din Epoca de Aur.
Anul acesta vor fi prezenti la Cannes trei regizori romani: Cristi Puiu cu Aurora, Radu Muntean cu Marti, dupa Craciun si Andrei Ujica cu Autobiografia lui Nicolae Ceausescu.
Potrivit lui Giurgiu, cea mai mare problema a cinematografiei romane ramane finantarea.
Pe de alta parte, Trevor Groth, director de programe al Festivalului de film Sundance, considera ca regizorii si actorii romani ar putea deveni celebri peste Ocean.

Buzatu Adelina